Scurt istoric al Şcolii Gimnaziale

"Mihai David"  Negrești 

 

    Anul înfiinţării şi evoluţia instituţiei

 

          Anul 1865. în târguşorul Negreşti s-a deschis o şcoală primară de băieţi, cu 27 de elevi în clasa I.

          Anul 1871, ia fiinţă şi o şcoală de fete.

              Ambele unităţi şcolare erau finaţate de către stat.

          Anul 1898, s-au construit, pentru şcoala de băieţi, un local cu două săli de clasă, locuinţa directorului şi dependinţe, pe un teren de cca 44 ari donat de C. Stoicescu, proprietarul moşiei şi târgului Negreşti (str. M. Kogălniceanu).  Şcoala a fost restaurată între anii 1922 – 1925. În anul 1944 şcoala de băieţi a ars.

           Anul 1945, cele două şcoli, de fete şi de băieţi, se vor unifica şi vor forma un gimnaziu.                 Anii 1946 – 1947, localul şcolii de băieţi va fi reparat şi extins, devenind sediul gimnaziului mixt din Negreşti (Şcoala elementară mixtă din 1948).Clădirea va fi folosită de către şcoala generală  până în anul 1975, când a fost preluată de Grădiniţa de copii( azi Grădiniţa de copii cu program prelungit).

                            În anul 1959 se finalizează construcţia clădirii de pe str. Gării, primul sediu al liceului, în incinta vechii curţi boiereşti, unde funcţionase o jumătate de secol o şcoală de arte şi meserii. Începând cu anul şcolar 1959 – 1960 clasele de liceu şi cele de gimnaziu vor învăţa în noul sediu al Şcolii Medii Mixte  “23 August” de pe str. Gării (actualul corp A al şcolii gimnaziale). Nevoia de spaţiu de şcolarizare a impus construirea, în perioada 1960 – 1962,  a unei clădiri anexă cu patru săli de clasă, cancelarie şi o sală de sport ( actualul corp B al şcolii gimnaziale). După anul 1975 liceul se separă de şcoala generală mutându-se în localul actual de pe str. 1 Decembrie.

             În anul 2004 se adaugă la zestrea edilitară a şcolii corpul C, un local modern cu opt săli de clasă dedicate ciclului primar, un laborator de fizică – chimie şi unul de biologie.

               Creşterea  numărului de copii a impus necesitatea deschiderii unei şcoli primare şi pe str. Al. I. Cuza (în “satul’ Negreşti). La început, şcoala nu a avut un local propriu, funcţionând în case închiriate. Primul local construit a fost demolat după anul 2000, amenajându-se un local modern cu două săli de clasă şi dependinţe. Datorită scăderii efectivelor de elevi, aceştia, împreună cu personalul didactic, vor fi mutaţi, din anul şcolar 2010 – 2011, la Şcoala gimnazială de pe str. Gării. Clădirea fostei şcoli primare din str. Al. I. Cuza va fi preluată de grădiniţa de copii din aceeaşi zonă.

 

         Tipul de construcţie

           Corpurile A şi B au fost ralizate la sfârşitul deceniului al şaselea şi începutul celui de-al şaptelea deceniu din secolul trecut. În arhitectura lor se simte influenţa sovietică ( îndeosebi la corpul A). Clădirea corpului A a fost renovată în perioada 2007 – 2010. Sunt construcţii din cărămidă, rezistente peste timp. Clădirea mai nouă a corpului C (2004), o construcţie în stil modern,  a necesitat, deja, intervenţii pentru  îmbunătăţirea randamentului energetic.

 

Numele şcolii şi motivaţia alegerii acestuia.

         Şcoala Gimnazială Negreşti poartă numele geografului de notorietate naţională, Mihai David, rector al Universităţii din Iaşi (1940 – 1944), membru corespondent al Academiei Române. Născut la Negreşti în anul 1886, urmează cursurile primare în localitatea natală. Numele său conferă valoare simbolică învăţământului negreştean.

 

Personalităţi care au învăţat sau au predat în această unitate şcolară

        Ca o dovadă a seriozităţii şi înzestrării multora dintre foştii elevi ai şcolii negreştene stă numărul mare de valoroşi medici, profesori, jurişti, ingineri, economişti, ofiţeri superiori etc. Unii dintre foştii elevi sunt astăzi cadre ale şcolii. 

În categoria personalităţi care au învăţat în această unitate şcolară reţinem câteva nume:

           - Mihai David ( 1886 – 1954),   patronul spiritual al şcolii

           - Mihaela Dana Turliuc (născută Roman) - 1965, cadru universitar, medic şef secţie la Spitalul de neurochirurgie “Nicolae Oblu” Iaşi

           - Ioan Cojocaru, profesor universitar, şef de catedră la Facultatea de Hidrotehnică din Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” Iaşi

            - Matilda Pascal – Cojocăriţa ( 1958), interpretă de muzică populară

            - Adrian Matei (1967), artist plastic contemporan stabilit la Mediaş. Studii legate de semiotică şi ornamentică arhitecturală în spaţiul istoric medieval. Licenţiat în geografie, turism şi master în Drept

             - Ioana Carla Bena (1967), cadru universitar, cercetător ştiinţific, publicist.

             - Doina M. Sava (1959), cadru universitar, poetă.

             - Cerasela Carp (1970), avocat de succes, scriitoare şi militantă activă în cadrul ONG –urilor româneşti.

 

Patronul spiritual şi dacă au loc zilele şcolii

          Patronul spiritual al şcolii este Mihai David (v. pct. III). Se organizează zilele şcolii în data de 8 noiembrie a fiecărui an.

          Şcoala are un modest colţ muzeistic cu obiecte şi resturi ceramice, unele piese din metal, descoperite pe raza localităţii. De asemenea, există şi un colţ numismatic. Acestea sunt realizate de profesorul de istorie Gică Scarlat împreună cu elevii.

               Localitatea nu excelează la capitolul  monumente istorice. Amintim cele trei monumente amplasate în părculeţul din faţa catedralei ortodoxe (str. Mihail Kogălniceanu). Unul este dedicat eroilor din primul război mondial, al doilea, eroilor din al doilea război mondial, şi ultimul soldaţilor sovietici.

Fără a fi considerate monumente istorice, la Şcoala Gimnazială şi la Liceul Tehnologic se află amplasate busturile patronilor spirituali, Mihai David şi, respectiv, Nicolae Iorga.

 

       Şcoala nu are o monografie tipărită.

         Alte informaţii.

 

                                                                                                                   Întocmit,

                                                                                                        Profesor Constantin Săvuţă